Articol din cadrul Proiectului RO – BG 502
Cu noaptea în cap, ne îndreptăm spre Ruse, urbea bulgară „pereche” a Giurgiului nostru. Aici oprim puțin spre a o lua cu noi, dincolo de Dunăre, pe Clara Mărculescu, o mare și statornică iubitoare a bătrânului fluviu. Recunosc, pe tot drumul m-au vizitat fel de fel de gânduri despre temelia de apă a României. Pe bună dreptate, cândva, savantul Simion Mehedinți afirma în monumentala sa lucrare „Geographica”: „Dunărea a fost, cum zic cărturarii, axa vieții neamului nostru” și că „vecinii ei cei mai vechi noi am fost. Pentru strămoșii noștri, Daci, Dunărea era „râul sfânt”, cum era Gangele pentru Indieni”. Vă amintiți: strămoșii noștri, dacii, obișnuiau să bea apă din acest fluviu, înainte de marile lor bătălii. Atotputernica zeitate acvatică era invocată, pe de o parte, pentru a le veni în sprijin spre a învinge dușmanii, iar pe de altă parte, pentru a-i tămădui de toate relele… În publicistica sa politică, Mihai Eminescu a stăruit adesea asupra adevărului potrivit căruia Dunărea, împreună cu Carpații și cu Marea Neagră, alcătuiesc sfânta treime a românilor: „Noi trebuie să fim un stat de cultură la gurile Dunării: aceasta este singura misiune a statului român și oricine ar dori să ne risipească forțele spre un alt scop pune în joc viitorul urmașilor noștri și calcă în picioare roadele muncii strămoșilor noștri.”
De ce mergem la Ruse? AJTR este invitat să participe la Expoziția „Weekend Tourism”, aflată la a XVI-a ediție. Suntem prinși în program, chiar în deschiderea zilei. Avem de vorbit și de prezentat, printr-o proiecție, despre momente din activitatea de-a lungul celor exact 61 de ani de existență, dar și despre colaborarea cu Asociația Euroregiunii Danubius Ruse-Giurgiu, de admirabilul parteneriat transfrontalier pe care l-au dezvoltat și-l dezvoltă, cu tenacitate și inspirație, doamnele Lili Ganceva și Clara Mărculescu. Doamna Lili Ganceva (cetățean de onoare al municipiului Giurgiu) și doamna Clara Mărculescu alcătuiesc de ani de zile un veritabil pod al inițiativelor, eficienței și prieteniei reale dintre cele două orașe dunărene. Acțiuni ce merită toată prețuirea, pe care, de altfel, în mai multe rânduri le-am ilustrat și noi cu conscevență în paginile revistei România pitorească.
Expoziția „Weekend Tourism” a debutat cu o zi înainte, unele prezentări dezbătând teme dintre cele mai incitante: „Cultură și turism în regiunea Dunării: care sunt provocările următorului deceniu” (masă rotundă organizată de Ministerul Turismului din Bulgaria) ori „Zona turistică a Dunării – o abordare integrată a dezvoltării destinației și crearea unui brand comun”. Acum, în zi de vineri, după prezentarea AJTR au urmat prestații ale căror titluri vorbesc de la sine despre interesul care se acordă amplificării și diversificării produsului turistic dunărean: „Apogeul civilizației geților”, „Parcul istoric – o revoluție în turism”, „Memoria comunităților de pescuit pe Dunăre – o oportunitate pentru dezvoltarea turismului”. 
Apropo: în sudul Dunării, la Brășlen (comuna Slivo Pole) – la circa 30 km de Vamă – se va desfășura, în ultima zi a lunii august, un Festival dedicat Peștelui. Un Festival-concurs prin care se vor desemna, printre altele, cele mai bune mâncăruri de pește, în rândul cărora, desigur, se va afla și privilegiata ciorbă. Toate astea, desigur, după ce se vor fi stabilit și cel mai iscusit pescar și cel mai vrednic „curățător de solzi”. Din scenariul evenimentului nu vor lipsi, se înțelege, nici cântecele și dansurile populare, nici țuica – Slivo Pole doar înseamnă… Câmpia prunilor. Și, ca o altă fațetă a parteneriatului transfrontalier, la Brășlen – care face parte dintr-o rezervație naturală – va fi prezentă și o delegație din Izvoarele-Giurgiu, cele două localități fiind înfrățite de mai mulți ani.
(Revista România pitorească nr. 2/2019)
