Arhive lunare: octombrie 2019

Izvoarele, odinioară Chiriacu sau Beiu, înseamnă numele unei comune giurgiuvene pe blazonul căreia, fie și numai figurativ, apele și peștii ar trebui să aibă un statut privilegiat. Chiar la intrarea în localitate, pe partea dreaptă, un canal străjuit de sălcii, dar și de vreo cinci căsuțe de lemn, înșiruite de-a lungul malului, îți atrag atenția, te obligă parcă să te abați, să te oprești. O oglindă de apă, de toată frumusețea, care se tot alungește de nu-i zărești capătul, se arată ca o mare ispită nu numai pentru iubitorii „firului întins”, ci și pentru toți cei care caută și prețuiesc oaza de liniște adevărată…

Citeste mai mult

Lider veritabil al dezvoltării și consacrării turismului responsabil în România, Fundația Amfiteatru – președinte d-l Aurel Borșan – s-a ilustrat cu o nouă acțiune de prestigiu: Forumul Internațional pentru Turismul de Sănătate. Aflat la a XI-a ediție, evenimentul s-a petrecut în ziua de 29 octombrie, la The Ark (str. Uranus 150, Sectorul 5), o „scenă” tot mai prezentă în fenomenul industriei ospitalității românești…

Citeste mai mult

În orice zi de vară, pe plaja de la Gostinu te poți aștepta la un grup de motocicliști nemți care lasă „motoarele” într-o parte, se dezbracă și se aruncă în apele Dunării, să facă o baie pe cinste. Apoi, își instalează corturile, spre a se odihni peste noapte… Și nu doar turiștii germani caută acest colț de natură neprihănită, sălbatică de-a adevăratele, ci și englezi ori de alte neamuri. De unde află ei că există plaja Gostinu, lată de aproape două terenuri de fotbal? În mod sigur din comunicările lor on-line. Așa a fost și este promovată, de vreo zece ani, fără să știm această zonă binecuvântată de Dumnezeu…

Citeste mai mult

Vorbind despre Herăști – Fierăștiul de odinioară – (aflat la circa 30 km de Bucureștiul, după o scurtă abatere de la șoseaua spre Oltenița), gândul îți zboară, necondiționat, spre înțeleapta Doamnă Elina, soția domnitorului Matei Basarab. Aici a copilărit cea mai deșteaptă purtătoare de coroană domnească, patroana literaturii române vechi, cum a numit-o Nicolae Iorga, împreună cu frații săi – Cazan și Orest Năsturel…

Citeste mai mult

Ediție revăzută și adăugită

Doresc ca această carte să fie poveste frumoasă despre salvarea în munți, așa cum am trăit-o, cu oameni formidabili, și o înșiruire oarecum cronologica de întâmplări care au făcut să se înființeze Salvamontul în România; dar, desigur, și ceva despre ceea ce a fost dinaintea acestui eveniment. Au fost multe situații cu oameni nefericiți, care au pățit-o prin munti, timp în care au fost semeni care, cu mijloace extrem de rudimentare, improvizații bizare chiar, i-au scos din impas pe acești „naufragiați”…

Citeste mai mult

A existat o vreme când, în piețele bucureștene, Greaca era sinonimă cu peștele, cu vinul și, o vreme, cu strugurii timpurii. Lacul din coasta Dunării – al doilea ca mărime după Razelm – aproviziona Capitala țării cu crap, plătică și știucă, cu somni și ciortani, cu țipari ori raci. Pe cine să mai mire că, în perioada interbelică, Greaca era un fel de refren culinar și pentru oamenii de rând și pentru cei cu stare, bogăția ihtiologică a locului dându-i o faimă de invidiat…

Citeste mai mult

De ce mergem la Ruse? Este vineri, 17 mai, și AJTR este invitat să participe la Expoziția „Weekend Tourism”, aflată la a XVI-a ediție. Suntem prinși în program, chiar în deschiderea zilei. Avem de vorbit și de prezentat, printr-o proiecție, despre momente din activitatea de-a lungul celor exact 61 de ani de existență, dar și despre colaborarea cu Asociația Euroregiunii Danubius Ruse-Giurgiu, de admirabilul parteneriat transfrontalier pe care l-au dezvoltat și-l dezvoltă, cu tenacitate și inspirație, doamnele Lili Ganceva și Clara Mărculescu…

Citeste mai mult

Cine nu cunoaște sau n-are încredere în farmecul special al câmpiei să meargă în județul Giurgiu la Comana, la Drăgănescu, la Izvoarele, la Oinacu, la Greaca, la Clejani, la Herăști. Și nu numai. Puterea captivantă a acestor locuri a fost și este dată, în chip dominant, de apele pe malurile cărora s-au dezvoltat aceste sate prin veacuri și de istoria care le-a marcat în chip spectaculos existența. O istorie lipsită de blândețe, calea dintre București și vadul Giurgiului fiind, pentru unii voievozi, scena unor bătălii năprasnice purtate de Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, dar și de Armata Română în Primul Război Mondial. Iar pentru unii domnitori, un drum al Stambulului, drum fără întoarcere, precum cel, din urmă cu 305 ani, al lui Constantin Brâncoveanu…

Citeste mai mult