Revista România pitorească ● nr. 468 ● 2011

Sumar:

Pag. 2
Galeria artiștilor fotografi: Anca ALBU
Statuile cu suflet
Intenționam să fotografiez doar pentru exercițiu, însă imaginile finale au avut asupra celor care le-au văzut un impact mult mai mare decât mă așteptam. Așadar, le-am publicat pe LiterNet.ro și, într-un viitor nu foarte îndepărtat, voi deschide o expoziţie cu aceste lucrări…

Pag. 3
Câte ceva despre
Roșu și Negru – de Mihai OGRINJI
Să o luăm la pas. De la încercarea inițială de a lansa Bucureștiul ca stațiune termală – apariție publică derulată cu aerul că se aducea în prim-plan o mare descoperire, o teribilă noutate – la simbolul frunzei, brandul inept, decretat și susținut cu atâta cheltuială – sigur, ar costa și mai mult abandonarea lui și știu mai mulți oameni de ce – și până la cea mai nouă aberație, așa-zisul Circuit roșu, raita cu substanță comunistă, turismul românesc se arată ca o rață beată, care în loc s-o ia spre o apă curată se îndreaptă spre fundătură, cu o afumătoare în capăt…

Pag. 4-5
La noi, ca la nimeni
Profesioniști pentru Incoming – a consemnat M. V. SÂNGEALB
În toată această harababură inepuizabilă există și profesioniști ai turismului – cu vechi și prestigioase stagii în domeniu – care încearcă să găsească soluții, trag semnale de alarmă, caută limanul normalului. I-am întâlnit, recent, la o dezbatere extrem de interesantă. Chiar nu vrea nimeni să-i asculte? Desigur, mă refer la cei care țin într-o mână hățurile domeniului, iar în cealaltă banii publici…

Pag. 6-7
De-a lungul şi de-a latul
Enisala – Incursiune spre stările secrete ale istoriei – de Iftimie NESFÂNTU
Trecusem de multe ori pe acest drum, atras mai degrabă de sălbăticia peisajului şi de drumul „din poligon” unde, prin 1998, fotografiasem chiar ceva bălării crescute în gropile iscate în asfaltul șoselei. Şi nu oricum, ci alături de un panou, pe care din ordinul unui important om politic scria, cu litere mari, albastre: „Aici sunt banii dumneavoastră!”. Gropile rămăseseră, dar bălăriile probabil se uscaseră şi cineva, cu grijă pentru natură, le-a smuls…

Pag 8-9
Călătoriile AJTR
Sulina, Apres… de Mourir – de Matei BROD
Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România – cu o existență de peste jumătate de secol – și-a propus ca anul acesta să aibă două “călătorii profesionale”. Acestea după ce, chiar în luna ianuarie, cu prilejul premiilor AJTR, cei peste cinzeci de participanți la ceremonia desfășurată la Horezu au vizitat câteva dintre reperele turistice ale meleagului, între care mânăstirea Hurezi și salina de la Ocnele Mari. Pentru Sulina am ales o perioadă… neinspirată: ultimul weekend – inclusiv ziua de luni – din luna iunie. După o zi de Cuptor, următoarele trei au fost pline de ploaie, vânt și frig, ceva ce se petrece foarte rar prin această parte a țării. La un moment dat, unele „fandări” prin împrejurimi s-au preschimbat în adevărate aventuri din pricini meteorologice – excursiile în pădurea Letea și la mânăstirea din apropierea satului Cardun…

Pag. 9-10
Timpul trece necruțător și macină nemilos – de Camelia-Maria MANEA
Dacă veți vizita Sulina, încercați să vă aplecați privirile cu nostalgie asupra Palatului fostei Comisiuni Europene a Dunării, să vizitați bisericile Sf. Nicolae, biserica Sfinții Petru și Pavel, cimitirul maritim, farul vechi și farul-observator sau pătrundeți în Rezervația biosferei Delta Dunării, captivați de călătoria printre specii rare de păsări și plante, fascinați de priveliștea nuferilor…

Pag. 11
Întâlnire cu Buna Vestire… – de Mihai VASILE
Locul, însă, era acaparat de o liniște totală. Părea părăsit. Uşile bisericii erau și ele închise. Stă scris despre începutul acestui lăcaș: „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh s-a întemeiat Mânăstirea aceasta întru cinstirea și pomenirea Maicii Domnului cu hramul Buna Vestire sub arhipăstorirea IPS Lucian Florea de Tomis în anul 7504 de la zidirea lumii, iar de la nașterea lui Hristos 1996, noiembrie 7”. Biserica, în formă de cruce, este așezată pe un mic dâmb – de fapt, o dună de nisip -, are temelia mai înaltă decât se obișnuiește, și asta tocmai pentru a o apăra de inundaţiile care se produc cel puţin o dată pe an, primăvara. Se trage la chip din bisericile bucovine, la care zveltețea și armonia sunt mai totdeauna punctele lor forte….

Pag 12
Săru’ mâna pentru masă! – de Mihai OGRINJI
Un ţinut lacustru, cum este Delta Dunării, va avea întotdeauna peștele ca „erou” principal în materie de artă culinară. Apă multă, pește fel de fel, de la crap, știucă, somn, șalău ori biban la plătică, lin, caras și, de ce nu, raci – din păcate, atât de împuținați și ei! Cu valurile Mării Negre într-o parte și cele ale Dunării din celelalte părți, Sulina are și privilegiul scrumbiilor, calcanului, lufarului, chefalului și, nu în ultimul rând, al nobilul neam al sturionilor din care fac parte nisetrul, cega, păstruga și, mai ales, morunul, acesta din urmă capturat astăzi mai cu seamă în apele Mării din zona așezării Sf. Gheorghe. Morunul este prețiosul „fabricant“ de icre negre și asta a interesat și va interesa, desigur, multă lume. Dar până la caviar nu-s de disprețuit, dimpotrivă!, nici icrele de crap ori de știucă!…

Pag 13
Vitralii, Scrinul Andei
Elogiul muncii în scrierile eminesciene
Opera eminesciană, publicată ori încă în manuscris, cuprinde un univers de cugetări nu numai despre „tot ce mișcă-n țara asta”, ci și despre zările Terrei și ale enigmaticului cosmos. Aștrii și organizarea socială , muzica și economia politică, istoria, științele naturii, legile fizicii și ale graiurilor, filozofia, matematica ori teatrul – un noian enciclopedic de preocupări a frământat mintea genială a poetului nostru național, în ale cărui pagini specialiștii dar și simplul cititor au de descoperit în continuare ecouri și nuanțe nebănuite…

Pag 14-15
Montana
Străbătând amfiteatrul Parângului – text: Dinu BOGHEZ; foto: Floriana BOGHEZ
Excursia asta avea să aibă începutul plin de peripeții! Urma să-mi întâlnesc fiica între două păduri, între doi munţi, ai Şureanului şi Parângului, în pasul înalt al Gropii Seci. Veneam din două direcţii opuse şi în jurul orei 8 dimineaţa urma să ne întâlnim, după câteva întâmplări puse favorabil cap la cap. Doar că nu luasem în calcul pierderea de către mine a autobuzului care m-ar fi adus în acele locuri. Şi a urmat o alergătură cu obstacole multe, învinse până la urmă, după alte întâmplări duse la limita posibilului…

Pag 16-17
Portrete din natură
Nostalgia zăpezii – text:Dinu MITITEANU; foto: Marlene MITITEANU
Suntem în plină vară și ne bucurăm de ea mai ales pentru că zilele sunt mai lungi, așadar putem petrece mai multe ore pe munte ori de câte ori ne putem duce la întâlnirea cu el. Dar unii dintre noi avem și nostalgii. Ne amintim de zilele în care o tură pe munte ne purta prin două anotimpuri…

Pag. 17
Lecturi
Alpinism şi escaladă sportivă în Cheile Turzii şi Cheile Turenilor
Autorii, pe lângă faptul că au adus la zi descrierea traseelor de alpinism şi de escaladă sportivă din Cheile Turzii – 360 de trasee -, au inclus şi un capitol despre traseele de escaladă sportivă din Cheile Turenilor. Sunt inventariate de autori, mai exact, 120 de trasee, cu lungimi între 8 şi 80 de metri (2lc) şi cu dificultăți între gradul 4 (Spinul) şi 9 (TNT)…

Pag. 18-19
Premiere în Peretele Uitat al Cheilor Aiudului – de Dan ANGHEL
Este posibil ca cele mai intense trăiri pe care le poate avea un alpinist să se ivească atunci când pornește spre verticale cu intenția deschiderii unui nou traseu, o nouă cale pe un drum neurcat, un drum care nu știi ce-ţi rezervă și a cărui modalitate de a-l parcurge este definitorie pentru satisfacția sau deziluzia finală…

Pag. 19
Prin munţii altora
Maratonul marilor pereți ai Alpilor – de Dinu MITITEANU
Au urcat şi alpinişti români unii din marii pereţi ai Alpilor. Dar nu credeam posibil un „maraton” al lor. În aceste zile arădeanul Zsolt Török şi clujeanul Ianos Török (alias Joe Indianu’) au început un astfel de maraton…

Pag. 20
La masa cu III picioare… – de Mihai OGRINJI
Vinurile, vremurile
Pe câţi nu supără ceaţa? Pe reumatici, pe aviatori, pe automobiliști, pe cardiaci, pe astmatici, pe vânători. Ce mai, aproape pe toată lumea. Nu însă și pe unii viticultori. De ce? Ceaţa care persistă toamna, mai ales pe văile râurilor Târnave, din inima Transilvaniei, contribuie la acumularea aromelor și la păstrarea acidităţii în struguri, particularităţi ce-au făcut ca viile de aici să mai fi e numite și „Podgoria aromelor”. Podgoreni din tată în fiu, oamenii locului mai știu și multe alte semne ale vremii…
Mâncare de boghi
Doar moldovenii – și s-ar putea ca nu chiar toţi – știu ce înseamnă „boghi”: boabe de fasole scoase din păstăi încă verzi. Sunt boabe bine formate, tărișoare, dar fragede, care se îndreaptă spre capătul final al vegetării…

Pag. 21
Călătoria de culoare
Viorela Mihăescu
Artist vizual (tapiserie, grafică, artă digitală, artă religioasă şi
monumentală) * Născută la 6 aprilie 1948;

Pag. 22
Din alt veac – de Matei BROD
Cronica Mizantropului;
Birourile de turism;
Numărul pe septembrie 1937 al lunarului „România” – revista Oficiului Naţional de Turism – pe lângă un grupaj consistent dedicat potențialului cinegetic al țării dintre Dunăre, Tisa, Nistru și Marea Neagră, rezervă și un apreciabil spaţiu „Realizărilor ONT în Străinătate”. Iată despre ce este vorba: „În ziua de 10 iulie, în prezenţa d-lui Dinu Cesianu, Ministrul României la Paris și al oficialităţilor române și franceze, s-a inaugurat, în cadrul festivităţilor Expoziţiei Internaţionale, biroul de informaţii turistice ONT la Paris. Instalat pe Avenue de Champs Elysees, azi cea mai frecventată din arterele Parisului, acest birou românesc, primul de acest soi din străinătate, s-a impus din primul moment atenției și admirației publicului prin ținuta adevărat occidentală și atmosfera caldă românească ce se desprinde din decorarea lui…
O cură de struguri;
Este Patria, este veșnicia Neamului…;
Problema minoritară;

Pag. 23-25
Atlas pe trei continente
China, o lume a contrastelor (II) – Shanghai, granița dintre două lumi – de Irina PETRE
Shanghai-ul, un unicat al Chinei, este un loc unde tradiționalul se îmbină cu modernul, unde la un colț de stradă te izbește un miros sărat de pește și de mare și la un altul te învăluie parfumurile cele mai rafinate. Un loc unde zornăitul banilor pare că răsună din zgârie-norii de oțel și sticlă, unde Estul și Vestul își dau mâna de mai bine de un secol…

Pag. 26-27
Skopelos, insula cu 365 de biserici – text şi foto: Mihai VASILE
Cu o suprafață de 96 km² și o populație permanentă de doar 5.000 de oameni, Skopelos găzduiește, în fiecare lună de vară, cel puţin 70.000 de turiști. Până acum topul naționalităților care au vizitat insula a fost dominat de italieni, britanici, germani. Turiști români au fost doar 1.000, dar se speră ca în următorii ani numărul acestora să depășească 10.000…

Pag. 28
Maroc: atracție și aventură – de Camelia-Maria MANEA
Insolit… Fierbinte ca nisipul Saharei… Mişcător ca valurile Atlanticului… Enigmatic, aproape intrigant de atrăgător, Marocul seduce turiştii într-un mod inexplicabil…

PAG. 29
Portrete din natură
Raze dulci… – de Corina PASCARU
Le privim ca pe raze mici, fugite din soare şi pornite să colinde aiurea, prin flori, le privim cu un amestec de teamă (fiindcă niciunul dintre noi n-am scăpat, probabil, neînţepat, în copilărie sau mai târziu) şi admiraţie (cine nu ştie că sunt luate ca etalon de hărnicie?), le privim cu drag şi aproape simţim gustul mierii, văzându-le… Sunt multe lucruri pe care nu le ştim despre ele, însă, sunt lucruri care se petrec între pereții stupului şi pe care numai cu răbdare, curiozitate şi dragoste pentru micile făpturi le poţi afla…

Pag. 30
English version – with other people´s eyes
A Summer Month’s Impressions – de Andreas G. T. LASCARATOS – Greece
On the occasion of a recent journey to Romania, as a guest of the Ministry of Tourism, together with other journalists colleagues from various countries, I had another opportunity to get in touch with the Romanian folklore and not only to study it but also to enjoy its beauty, either in the people’s everyday life, or within the folk performances…

Pag. 32
Răscruci basarabene
Candela veşnic aprinsă – de Alecu RENIŢĂ
Cine a simțit necesitatea lăuntrică de a vedea Moldova de pe apa Nistrului s-a convins pentru o viaţă de măreția şi frumusețea acestui pământ ce trasează frontiera de est a românimii şi latinității. Deşi ruptă din trupul Moldovei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Basarabia a supraviețuit experimentelor barbare ale regimurilor străine, păstrându-şi ființa şi respirația națională, perpetuând spiritualitatea, tradițiile, obiceiurile lăsate din moși-strămoși…

Categorii: Arhivă 2011,Revista România pitorească

Etichete:

Lasa un mesaj

Adresa de email nu va fi publicata.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.