SUMAR:
Pag. 2:
Natură şi cultură:
Schimbările climatice – între realitate şi ficțiune – Prof. univ. dr. Constantin CRÂNGANU, New York – SUA
Departe de a fi un fenomen dăunător, încălzirea globală (produsă prin aşa-numitul efect de seră) este ceea ce face viața posibilă pe planeta Pământ. Existența efectului de seră (prezenţa în atmosferă a unor gaze precum vaporii de apă, dioxidul de carbon, metanul, ozonul etc., care reţin o parte din radiaţia termică emisă de Pământ) face ca planeta noastră să aibă o temperatură medie de 14°C.
Pag. 3:
Pag. 4-5:
Reportaj cu ţara de gât:
Buciumaşii din Rarău – Casian BALABASCIUC
Nişte oameni simpli şi frumoşi la suflete precum sunt munţii împăduriţi au reuşit cu dragostea lor pentru bucium să învie şi să înflorească o datină din bătrâni. Cântecul trâmbiţelor de lemn legate cu albe curele de scoarţă de mesteacăn este rugăciunea lor curată rezemată pe grumaz de munte să împodobească Rarăul…
Pag. 6-7:
Făclie de Paşti:
Sfinte lăcaşuri mai puţin vizitate – Text: Adina BARANOVSCHI, Foto: Bogdan BARANOVSCHI
Anul acesta, data sărbătorii pascale coincide şi la ortodocşi, şi la catolici, aşa încât ne-am gândit la un popas în locurile sfinte aparţinând unor rituri diferite. Am ales… poate cele mai izolate şi mai neştiute ctitorii religioase din România, dar valoroase monumente de patrimoniu: schitul Crasna din Gorj şi biserica Aita Mare din Covasna.
Pag. 8:
Pag. 9:
Ca o strângere de ape…
Numele ţării mele îl scriu cu sufletul – Prof. Emilia BĂDIN-BLANCHE
Am admirat costume, fotografii vechi, plecând în suflet cu scrisoarea lui Vlahuţă adresată fiicei sale, Margareta, când aceasta a împlinit şaptesprezece ani. „Să trăieşti şi să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire, nu. Fii aspră cu tine, dreaptă cu prietenii şi suflet larg cu cei răi.”
Pag. 9:
Pastel
Florile înţelepciunii – Angela IVAȘCU
Apoi să te opreşti. Ştii unde? La bradul adus acum mai bine de 40 de ani din Bucegi. De pe Jepii Mari. Abia dacă-l puteai ţine în mână, de plăpând ce era. L-a plantat tata în grădină, cu grijă, într-un loc anume, să se vadă şi din casă. Noi ne uitam minunându-ne de cum îl adâncea în pământul reavăn. Şi cu câtă dragoste îi oblojea tulpiniţa firavă! Numai mama ne privea doar pe noi, bucuroasă că ne-am întors teferi tocmai din creierul munţilor.
… Casa părintească te aşteaptă în linişte şi detaşare, amintind prin starea ei, prin tot şi prin toate, de înţelepciunea celor buni şi bătrâni, care au ridicat-o şi îngrijit-o în nădejdea că acasă ne vom regăsi.
Pag. 10:
Altfel de vinotecă – 40 de pahare cu vin – Mihai Ogrinji
„Se crede – se spune prin unele zone ale ţării – că atât vin cât bea cineva la mucenici, atâta sânge va adăuga peste an, de aceea se crede că e bine ca fiecare să bea în această zi 44 pahare de vin“. „Se bea câte 40 de pahare de om, de fiecare sfânt câte unul“, spune o altă datină.
Pag. 10:
Călătorii culinare
Urzicuţa, obrăznicuţa… – Simona LAZĂR editor al Jurnalului de Bucătărie
Se întinde umplutura în mijlocul foii, apoi se adună marginile spre centru şi se suprapun. Turta, o dată umplută, se aşază într-o tavă, dându-se la cuptor, după ce a fost unsă cu apă sau cu un ou bătut, dar se poate pregăti şi prăjită (coaptă) în tigaie, în ulei. Ceea ce are esenţial această reţetă este simplitatea ei. Şi gustul nealterat al tradiţiei cu amintirea fetiţei cu codiţe împletite de bunica, răscolind pădurile în căutarea urzicilor din care să-şi ţeasă o mantie pentru viitor…
Pag. 10-11:
Dictatura Gastronomică – Matei BROD
Prin reeditarea Dictaturii Gastronomice a lui Constantin Bacalbaşa Simona Lazăr realizează o adevărată răscruce a literaturii noastre culinare, a unui univers încărcat de acea civilizaţie care merită un neştirbit respect. „Epica“ acestui „roman“, apărut în 1935, ne stârneşte în gând vremi cu grădini umbroase, crâşme de toate felurile şi restaurante simandicoase ce făceau din Bucureştiul sfârşitului de veac XIX sau din cel interbelic un oraş romantic, boem, al viselor nesfârşite, dar şi scena unei lumi rafinate, cu nimic mai prejos faţă de contemporanii ei din marile capitale europene…
Pag. 12:
Bref
Ghidul cetăţeanului român care doreşte să lucreze în Uniunea Europeană – Mihai VASILE
Cu toate că nu are legătură cu MAE, ci doar cu Guvernul României, aş întreba şi eu: pe când un ghid pentru cetăţeanul român care doreşte să lucreze în România? Poate aşa s-ar rezolva şi problema proporţiei dintre populaţia activă, care fuge pe rupte din ţară, de la al Doilea Război Mondial încoace, şi pensionarii care, din păcate, nu mai pot pleca decât în glia strămoşească…
Pag. 12:
Thailanda: 148.000.000$ pentru promovare turistică! – Mihai OGRINJI
Cu cele 23 miliarde de dolari pe care îi încasează, spunea domnul Bogdan Gligor, prezent la această conferinţă de presă, turismul contribuie la PIB-ul Thailandei cu un procent de 10 la sută. Să mai adăugăm că, pentru acest an, bugetul de promovare de care dispune TAT este de 148.000.000 de dolari.
Pag. 13:
Trei zile în regatul alb – Mircea BARBELIAN
Ninsoarea abundentă de la sfârşitul lunii ianuarie pe unii i-a speriat, pe alţii i-a încântat, iar pe mine m-a făcut să visez la munţii şi la pădurile pline de zăpadă. Visul meu a devenit realitate când un grup de elevi mi-au propus să organizez o ieşire la munte în scurta vacanţă dintre semestre. Pentru început i-am prevenit că pe munte condiţiile sunt foarte grele şi le-am dat o listă cu echipamentul minim necesar – încălţăminte călduroasă, căciuliţe, mănuşi etc. Zis şi făcut. Peste câteva zile eram cu toţi în Gara de Nord, aşteptând cu nerăbdare să plecăm.
Pag. 14-15:
Montana
Căutând primăvara – Text: Dinu BOGHEZ, Foto: Floriana BOGHEZ
Aninat în ea, fotograful s-ar fi simţit mai în largul său. Dar şi aşa sprinteneala tinerească învinge teama bătrânească şi pleacă de lângă ei cu prima imagine fotografică. Mai apoi ne continuăm drumul până în vârful ascuţit al Doabrelor. Mă simt bine aici. Stăpânul lumii parcă. Mă întind la soarele de primăvară, suit pe micuţul platou înierbat. Sub razele sale călduţe chiar adorm un pic. Să-mi fi trecut prin minte alte împrejurări cu dediţei, sau plaiuri şi creste, multe creste, pe care aş mai vrea să fiu?
Pag. 16-18:
Bijuteriile de gnais ale Coziei – Dumitru IŞTVAN, Ioan POP
Gnaisurile sunt roci metamorfice dure, constituite din cuarţ, feldspat şi mică, duritate ce determină un relief de eroziune remarcabil. Tot colanul de bijuterii de gnais din Cozia este datorat Oltului, care a fierăstruit cu răbdare Carpaţii Meridionali, creând o diferenţă de nivel de circa 1300 m între undele murdare, pe cale de a deveni fără faună acvatică, şi vârful Cozia. Această diferenţă de nivel este dispusă pe o lungime în plan de doar 3,2 km. Gnaisele sunt roci relativ comune în Carpaţii româneşti, dar în lipsa „fierăstrăului” acvatic, abrupturile şi stâncile sunt mai puţin semeţe în alte părţi.
Pag. 18:
Camp Tour 2010
Mountain Dew Try to Fly Sau cum e bine să Zbori! – Bogdan RUSU
Turneul care provocă lumea la zbor cu elicopterul pe crestele Făgăraşilor s-a-ntors! Având în vedere succesul TTF 2009, H2O împreună cu Mountain Dew şi-au dat mâna în realizarea celei de-a doua ediţii a TRY TO FLY TOUR, într-o variantă tunată: TRY TO FLY CAMP TOUR 2010!
…De reţinut este faptul că la saltea nu au acces doar riderii cu experienţă! Practic oricine se descurcă să ţină o linie dreaptă şi să ia două – trei viraje, are liber la zbor! Tot ce contează este ca rampa să fie trecută cu bine, că dup-aceea se ocupă gravitaţia şi salteaua.
Pag. 19:
Cupa Mondială de Căţărare pe Gheaţă
Vals contra Kung Fu – Mihai VASILE
În 2006, când se disputa, pentru prima oară, o etapă de Cupă Mondială la caţărare pe panou mixt – gheaţă-sintetic – nimeni nu şi-ar fi putut închipui că, peste doar câţiva ani, Buşteniul va deveni vedeta întrecerii. Anul acesta, ca şi anul trecut, nu numai că aici s-a desfăşurat finala, dar şi alte două lucruri notabile au ţinut capul de afiş. La Buşteni există, din acest an, cea mai complexă structură de căţărare, din toate cele existente în statiunile care găzduiesc etape de Cupă Mondială. În legătură cu această structură de căţărare, cu surprindere, la conferinţa de presă, l-am auzit pe domnul Nae Savel, viceprimarul oraşului Buşteni, spunându-ne că acesta este doar un început!
Pag. 20 – 21:
Premieră în peretele nordic al Cheilor Mânăstirii, Munţii Trascăului – Dan ANGHEL
Ideea unei premiere care să urmeze aproximativ linia manşei din 1986, apoi să continue până în vârful peretelui, era un proiect pe care-l planificam, aproape în fiecare an, împreună cu bunul meu prieten şi coechipier, Costin Morariu din Sibiu, dar niciodată nu reuşeam să găsim timpul necesar. Fără prea multe pregătiri în avans, începutul lunii august ne găseşte urcând pantele de grohotiş de la baza peretelui, fiecare ducând în spate echipament pentru începerea mult amânatei premiere.
Pag. 22-23:
Despre căţărarea „trad” – Dan VASILESCU
Dacă stăm bine să ne gândim, şi la noi în ţară au existat din anii ‘30 încoace, adepţi ai aşa-zisei căţărări libere tradiţionale, pe care o cuprindeau în termenul generic de alpinism, dar o practicau în stiluri adaptate la propriile posibilităţi şi dorinţe. Dovadă stau premierele realizate în această perioadă de alpinişti de mare valoare tehnică şi umană: Nae Comănescu, Niculae Baticu, Toma Boierescu, Ionel Coman, Emilian Cristea, Alexandru Floricioiu, Valentin Garner, Dumitru Chivu, Mircea Opriş, Emil Coliban, Viorel Nicolaescu, Adrian Tănase, Vlad Petcu şi alţii, cu care am avut marea şansă şi onoare să colaborez personal şi chiar să mă caţăr. În ţările civilizate, toate aceste figuri de legendă sunt onorate cu statui şi muzee în oraşele respective şi chiar ar fi bine să începem cu domnul Nicolae Baticu şi Emilian Cristea în Buşteni, aşa cum bine mi-a sugerat Mihai Vasile.
Pag. 23:
Alexandru Bulgăr (1941-2010) – de Camelia MANEA
Ciudat! Am dat o căutare pe Internet, să văd ce mai crede lumea despre întâmplările acestea tragice de pe munte din ultima vreme… Am vrut să văd ce se mai spune despre Sandu al nostru, cu nume atât de neaoş – în dicţionar, bulgăr e un cuvânt cu etimologie necunoscută, dar Sandu ne spunea cu o mândrie neostetativă că el e armean, iar lucrul acesta se simţea din plin. Am tastat şi… am găsit ceva despre… colţari! E oare o farsă? Ce-ai păţit, Sandule? Colţarii ăia păcătoşi n-au vrut să te mai asculte? Sau a fost doar aşa, o ultimă ironie? Cea mai absurdă dintre toate! Pe Albişoara Crucii, într-o nefastă zi de 3 martie, colţarii i-au jucat lui Sandu cea mai tragică farsă… Sau poate că aşa a fost să fie!
Pag. 24-25:
Omagiu peste timp / Cuxi / Alexandru Brăduţ Şerban – de Dinu MITITEANU
Prima tură de munte a celor nouă oameni, care în 25 ianuarie 2005 am înfiinţat Secţia Universitară Cluj a Clubului Alpin Român, a fost în 11 febuarie 2005 tot acolo. Această tură a devenit o tradiţie anuală. De la an la an tot mai mulţi ne ducem la întâlnirea cu Măria Sa Retezatul şi cu Cuxi. În 11-14 februarie 2010, un număr record, 37 de colegi din acest club clujean (care acum a depăşit numărul de 100 de membri), am fost prezenţi la această întâlnire-comemorare.
Eu m-am căţărat cu Cuxi, i-am admirat aptitudinile şi entuziasmul, dar am şi încercat să-l determin a le dubla cu prudenţa necesară. Aşa că m-am străduit şi acum să-i învăţ pe cei tineri „să citească” zăpada, să depisteze semnele care indică pericol de avalanşe. Şi chiar dacă, de data asta, condiţiile meteo şi zăpada nu ne-au fost favorabile, fiecare am învăţat încă ceva despre munte, am „respirat munte”.
Pag. 25:
In memoriam Nicolae Moldovan – de Niculae TĂTULESCU
S-au împlinit 10 ani de la moartea lui Nicolae Moldovan. Absolvent de matematică, cercetător în domeniul informaticii, Nae Moldovan, ardelean sfătos şi glumeţ, a fost toată viaţa îndrăgostit de munte şi de alpinism. A făcut parte din cluburile Metalul şi Sănătatea. A parcurs majoritatea traseelor de mare dificultate din Carpaţi. Cu greu a reuşit să facă trasee prin lume. Numai cei care au trăit atunci ştiu cât de greu era să ieşi din ţară!
Pag. 26:
SCRINUL Andei / Portret de inimă: Transilvania
Aş vrea să ştiţi cât mai multe lucruri despre această provincie românească, fiindcă atunci, aproape în mod sigur, o veţi îndrăgi şi o veţi căuta. A fost căutată, în fel şi chip, prin toate veacurile. Împăratul Traian i-a dorit bogăţia, în special aurul – şi astăzi, în Transilvania, se găseşte cel mai mare zăcământ aurifer din Europa. Jules Verne, spre a profita de o încărcătură misterioasă de excepţie, şi-a plasat un Castel în Carpaţi şi un Conte prin ţinutul Făgăraşului, ca să parafrazăm două dintre faimoasele sale romane. Nu se putea altfel: tot în Transilvania i-a fost dat să hălăduiască şi vampirului Dracula, ca să amintim unul dintre cele mai tulburătoare mituri de la răscrucea acestor milenii. Ne va fi cu neputinţă să facem loc tuturor reperelor care alcătuiesc chipul fascinantului meleag ţinut în braţe de arcul carpatin.
Pag. 27:
Memorii croşetate
Maick, Poenaru şi Maestrul – de Mihai SIPOS
– Mă îngrijorezi, Maick, spuse maestrul, de trei săptămâni te alerg în Timp şi-n Spaţiu şi tot bleg te întorci. Nici un pic de lumină.
Păşeau, împreună, pe drumul forestier, care lega sanatoriul de gară.
– Poate am ajuns la capătul experienţelor mele, maestre. Poate sunt unul dintre cei pregătiţi să intre în Nirvana, unul despre care hinduşii spun cu respect: „E cel ce se stinge!”.
– Tu n-ai ce stinge. Te scalzi în întuneric şi prin acest întuneric te proiectezi, proiectându-mă în aceeaşi măsură şi pe mine, într-o Dimensiune cenuşie în care, chiar căutându-ne, nu ne vom mai găsi.
Maestrul se opri şi îi ceru, cu un gest scurt şi autoritar, să lase rucsacul jos.
Pag. 28:
Pag. 29-30:
La pas prin Marele Canion – Text şi foto: Mihai şi Mihaela CONSTANTINESCU
Ajungem la Indian Garden, minunată oază în peisajul deșertic al canionului, care ne întâmpină cu umbră şi răcoare. Găsim din nou apă şi facem o nouă scurtă pauză pe băncuţele de lemn de la umbra uriaşilor plopi de bumbac (cottonwood) ce cresc aici. Oaza adăposteşte unul din locurile de campare din interiorul canionului şi pentru frumuseţea locului îi invidiem pe cei care îşi vor petrece noaptea aici.
Pag. 31:
English Version / Danube Delta: Recommended Tourist Trails (I)
Trail no. 2
TULCEA – VICTORIA – THE LITCOV CANAL – CRIŞAN CHANNEL – CARAORMAN – LEBĂDA – MALIUC – SULINA ARM – TULCEA
Setting out from Tulcea, this route follows the Tulcea Arm as far as the place where the Tulcea Arm bifurcates into the St Gheorghe Arm on the right and the Sulina Arm on the left. The route continues along the St George Arm, passing the settlements of Ilganii de Jos, Nufăru and Victoria alongside the entrance to the Litcov Canal. The canal crosses the space between Sulina and St Gheorghe from West to East. On either side of the canal there are important Delta lakes, such as Gorgova, Isac, Uzlina, and Potcoava.
Pag. 32:
Răscruci basarabene
Un pământ blagoslovit de Dumnezeu – Alecu RENIŢĂ
O drumeţie prin locurile pitoreşti şi de suflet ne face să înţelegem că avem ce proteja şi cu ce ne mândri în faţa lumii şi a Europei. De la Palanca până la Criva, de la Naslavcea până la Abaclia, din Valea Răutului şi până la Cetatea Albă, cartea sacră a naturii începe să-şi reîntoarcă monumentele pângărite, peisajele, flora şi fauna, izvoarele şi dumbrăvile seculare. Avem o datorie istorică să apărăm ca lumina ochilor această moştenire şi s-o transmitem viitorului. Ajungând pe vatra lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, în stânga Prutului, dragă călătorule, poartă-ţi văzul peste chipul naturii şi ascultă cum se naşte firul de iarbă, cum se desface floarea şi cum se împrăştie generoasă lumina din orice răsărit de soare peste pământul vechii Dacii. Prin dragoste şi fapte, fii şi tu parte a Basarabiei, contribuie ca această simfonie divină să nu-şi piardă din miracolul şi eternitatea ei pe un pământ blagoslovit de Dumnezeu.
