- Mihai OGRINJI
- Foto: Mihai VASILE
De mai multă vreme turismul rural și-a înlăturat deviza – altfel, plină de înțelepciune: „calul bun se vinde din grajd”. Desigur, esența zicerii în sine se poate păstra teafără dacă și calul rămâne cu adevărat bun, de rasă, și nu o mârțoagă împopoțonată. Oricum, cine își închipuie că poate rezista, în condițiile de azi, prin „încremenirea în matrice” va ieși, garantat, în decor. Există practici ale zâmbetului care nu țin seamă de durere și de suspin. Ba, din păcate, nici de buna credință, dacă nu-i pusă în valoare prin „softurile” de astăzi.
Sunt și am rămas un îndărătnic susținător al turismului rural. Care este mult mai vechi de două-trei decenii, cum sunt tentați să creadă unii. În treacăt fie spus, pe la începutul anilor ’70 ai veacului trecut, proaspătul Minister al Turismului – cel dintâi din istoria ospitalității românești – a determinat promovarea unui fenomen care a dus la instituirea „satelor turistice” destinate grupurilor de vizitatori străini. Erau răspândite prin mai toate provinciile românești: Șirnea (Brașov), Bogdan Vodă (Maramureș), Lerești (Argeș) și încă vreo duzină de astfel de așezări alese pe sprânceană, cum se spune. Că la noi, la români, se tot întâmplă „să ne naștem geniali și să murim promisiuni”, nu-i de mirare. Așa că și aceste „sate turistice”, aflate inițial sub epitropia ONT-ului de atunci, au fost scoase din circuitul turistic, de teama infectării „codului eticii și echității socialiste”. Dar asta este altă poveste.
Cert este că Destinațiile rurale rămân un turism de nișă. Ceea ce înseamnă și faptul că nu toată lumea este făcută pentru acest tip de vacanțe. La fel cum nu orice sat poate reprezenta o destinație turistică. Orice nepotrivire de caracter, pricinuită de lipsa de cunoaștere, poate duce la dezamăgiri, ba chiar neplăceri dintre cele mai felurite și îndelung încăpățânate. Ei bine, în vinerea ce tocmai deschidea porțile micii vacanțe de Rusalii am participat la o admirabilă întâlnire a sinergiilor ce se pot – și trebuie! – dezvolta între turismul rural și marketing.
Mai exact spus, Evenimentul s-a derulat sub titlul `Empowerment of Tourism Marketing in Rural Areas / Abilitarea marketingului pentru turism rural și a avut ca organizator-promotor Echipa ETMRA. Reuniunea s-a desfășurat la hotelul Minerva din București, și poate că locația n-a fost aleasă deloc întâmplător, zeița fiind, între altele, și o protectoare a profesiilor, meșteșugurilor ori a altor activități lucrative. Inițiatorul și coordonatorul Proiectului, din care a făcut parte și acest Eveniment, este societatea internațională TRAVEL HOSPITALITY EVENTS MANAGEMENT. Proiectul are ca scop, între atâtea altele, să ajute participanții „să dobândească noi abilități în domeniul marketingului, comunicării și alfabetizării digitale”, să sporească „gândirea critică și creativitatea și o mentalitate antreprenorial”. Și nu numai atât, ci și „dezvoltarea unei identități locale, naționale, regionale și europene.”
`În deplină armonie și pace – Minerva (Pallas Athena, la greci) este, cum bine știți, și zeița războiului -, participanții au asigurat o consistentă valoare reuniunii, între cei prezenți aflându-se nume de referință ale industriei ospitalității și ale învățământului de specialitate: Marilena Stoian, Gabriela Stănciulescu, Cornelia Toma, Felicia Stăncioiu, Flavia Merlan-Guez, Nicolae Pupăză, Puiu Merlan, Mihai Corneliu Acatrinei, Florin Voica. Desigur, multe alte amănunte, deosebit de interesante, puteți afla accesând: themanagementglobal.com, etmra.eu, zivac.ro, iiaphs.com, antrec.ro.
Fără îndoială, turismul rural poate constitui o certitudine a industriei ospitalității românești. Una dintre condițiile acestui țel rezidă în racordarea la tehnologiile noi și prielnice. Dar și la păstrarea cu sfințenie a ceea ce invoca Eminescu în a doua parte a veacului al XIX-lea, când „Omul era încă adevărat ca natura și natura adevărată ca omul”. Adică, neștirbirea identității de cuget și neam.
